şişli escort - beylikdüzü escort - istanbul escort - escort

Ursul rusesc evadează din cușca mondializării. BOMBA SANCȚIUNILOR RUSEȘTI EXPLODEAZĂ ÎN MIJLOCUL CELOR 28 DE STATE ALE UNIUNII EUROPENE. PRIMUL VAL DE PIERDERI ALE EUROPEI: 100 DE MILIARDE DE EURO

     Comisia Europeană calculează cu înfrigurare pierderile pe care le va suporta Europa în urma sancțiunilor aplicate de Rusia.
Presa franceză (Le Monde, Le Figaro) semnalează că pentru Franța sancțiunile rusești sunt un dezastru. Franța se pregătește să recolteze fructele de toamnă. O mare parte din recoltă mergea în Rusia, dar acum această recoltă va rămâne pe loc și nimeni nu știe ce se va întâmpla cu ea. Probabil va putrezi pe câmp fiindcă recoltatul costă și fermierii nu vor plăti pentru colectarea unei producții care nu va fi vândută.
Financial Times scrie că Rusia, după Mexic,  era cea mai mare piață de desfacere pentru producătorii de carne de pasăre din SUA. Intrarea în vigoare a sancțiunilor rusești va opri exportul către Rusia și efectul pentru economia americană va fi deazstruos.
Intrate în panică, firmele din Polonia recurg la campanii de publicitate grotești sau de-a dreptul suprarealiste. Publicația poloneză  Puls Business lansează către toți polonezii o ”chemare”  care spune: ”Luptați contra lui Putin mâncând mere și bând cidru!”.
Uniunea Europeană exporta în Rusia circa 10-15% din producția agricolă. Anul acesta nu vor mai exista exporturi către Rusia. Toate pierderile Uniunii Europene vor totaliza până în decembrie anul viitor circa 100 (o sută) de miliarde de euro și vor fi împărțite proporțional între cele 28 de state europene conform ”sacrului” principiu al solidarității înscris în carta UE.
Așa că, în funcție de mărimea ei, fiecare țară din UE va contribui la acoperirea pierderilor. Letonia, de exemplu, care este o țară mică va trebui să contribuie probabil cu o jumătate de miliard. România, cotată ca țară de mărime medie a UE va trebui să plătească probabil 8 sau 9 miliarde de euro.
Efectul sancțiunilor rusești este catastrofal nu doar din punct de vedere al încasărilor la export ci din mai multe puncte de vedere.
Exportul de produse agricole către Rusia nu este ce pare a fi. Aceste produse europene exportate în Rusia sunt de fapt o armă cu ajutorul căreia se distruge agricultura Rusiei, pentru că ele sunt foarte ieftine, costurile lor sunt cu mult sub costurile de producție.
Fiind foarte ieftine, rușii le cumpără masiv și nu mai lucrează propriile pământuri, fermele rusești cad în paragină și Rusia devine dependentă de produsele europene.
În acest fel importurile de produse agricole europene distrug agricultura Rusiei.
Producătorii europeni își vând ieftin produsele pe piața rusă pentru că diferența de preț le-o compensează Uniunea Europeană care le oferă ajutoare pentru cultivarea, întreținerea și recoltarea culturilor.
Exporturile de alimente din UE către Federația Rusă se cifrează la aproximativ 16-20 de miliarde de euro anual. Dar fermierii și firmele (trusturile) care exportă produse agricole  în Rusia primesc  subvenții  duble sau triple față de banii obținuți pe piață din vânzarea produselor.
Din momentul în care Rusia aplică sancțiunile  și refuză produsele agricole europene, producătorii europeni nu pierd doar cele 16 miliarde de euro rezultate din încasările pe marfa vândută ci și cele 20 sau 32 de miliarde pe care UE le-a oferit ca ajutoare fermierilor.
Toate aceste produse nevândute în Rusia vor putrezi în depozite pentru că piețele din Europa sunt și așa superaprovizionate. Pe parcursul unui an un german mănâncă în medie 60 de kilograme de carne, 60 de kilograme de cartofi, 24 kg de roșii, 92 litri lapte, 214 ouă și 246 de mere.
Acesta este consumul obișnuit al unui occidental și acest consum nu poate fi mărit pentru că asta este capacitatea unui stomac uman. Deci este exclus ca produsele refuzate de ruși să poată fi consumate pe piețele occidentale, care și așa sunt supraaprovizionate.
De aceea producătorii occidentali se confruntă acum cu un veritabil coșmar. Există soluția conservării acestor produse, dar costurile conservării sunt de cinci ori mai mari decât subvențiile și în final nimeni nu știe dacă astfel de produse conservate vor fi consumate sau vor putrezi în cutiile conserve când termenele de utilizare vor expira.
O altă soluție este ca alimentele refuzate de ruși să fie transformate în hrană pentru animale, dar și această soluție necesită bani. În plus, nemaivând piață de desfacere în Rusia, producătorii vor trebui să renunțe la producție în timp ce în Rusia, dimpotrivă, producția agricolă va cunoaște o ascensiune fulminantă, producătorii având acces rapid pe piețele interne.
Sancțiunile rusești lovesc greu în producătorii occidentali care nemaiavând piață de desfacere vor renunța la a mai cultiva produse.
Deci milioane de ferme occidentale și zeci de milioane de occidentali nu vor mai primi subvenții din partea UE pentru a cultiva produse sau a crește animale și  toți acești oameni vor intra în șomaj și vor fi aruncați în mizerie.
Aceeași soartă o vor avea zeci de milioane de imigranți care muncesc în agricultura europeană, inclusiv cei patru milioane de căpșunari și ciupercari români. Mii de firme de transport frigorific își vor închide porțile, mii de firme de pescuit vor renunța la activitate.
Alt efect va fi acela că ofertele abundente de pe piețele din UE vor trage în jos prețurile. Se vor produce în acest fel alte pagube, de data asta colaterale, de alte zeci de miliarde. Sancțiunile rusești se vor rostogoli ca un bulgăre de zăpadă și vor zgudui din temelii economia europeană. Germanii, italienii și spaniolii sunt deja în alarmă.
Tot la fel de disperați ca germanii sunt și producătorii din țări mai mici precum Grecia, Norvegia și Finlanda ale căror exporturi către Rusia se ridică la aproape 30% din totalul producției. Aceștia cer Uniunii Europene compensații pentru daune.
În Republica Moldova fermierii sunt disperați. Prunele și merele s-au copt și nimeni nu a încheiat nici un contract de livrare. ”Până acum, în alți ani, aveam deja încheiat contractele de livrare cu rușii, dar anul acesta rușii ne-au respins. Nu știm ce vom face. Suntem disperați! spune un fermier moldovean.” (Mihail Antonov, Producătorii UE se confruntă cu pierderi grele, Vesti.ru, 7 aug. 2014)
Dar dincolo de efectul devastator pe care sancțiunile Rusiei îl produc în Europa, acestea mai au un efect: demască mecanismul prin care statele cad în capcana globalismului și a comerțului capitalist mondializat.
Exemplul Rusiei este elocvent. Federația Rusă este o țară uriașă care are în proprietate 15% din suprafața de uscat a planetei și 26% din terenul arabil al Pământului. Cu toate acestea, ea a ajuns să importe mere din Polonia și Letonia și grâu din Ucraina.  Nici măcar în cei mai cumpliți ani ai Războiului Mondial Rusia nu a avut nevoie de importuri de alimente și de fructe. Azi, însă, datorită mafiei oligarhice a mondializării, rușii nu-și mai cultivă pământurile și au ajuns dependeți de hrana de import. Mondializarea și globalizarea au devenit arme care pot aduce în stare de faliment un stat indiferent de mărimea lui. Primind mărfuri de import la preț de nimic, o țară ajunge să nu mai producă nimic și economia ei agricolă să se prăbușească. În acel moment exportatorii ridică brusc prețurile și economia statului respectiv explodează.
Se pare că ursul rus a evadat din cușca globalismului și este  hotărât să demaște acest mecanism și să dejoace planurile mondializării.
Emil   STELARU

Lasa un Comentariu

Adresa de email nu va fi afisata.

Comentariul dvs va fi supus atentiei conducerii publicatiei si va apare mai tarziu.
In caz ca va contine accente xenofobe, extremiste etc. nu va apare.

Campurile obligatorii sunt marcate cu *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Protected by WP Anti Spam