Interviu cu Ilie I. Mihailovici: ”KREMLINUL A TRĂDAT TOT CE SE PUTEA TRĂDA. ACUM TRĂDEAZĂ POPORUL RUS ȘI SE ASCUNDE ÎN SPATELE BOMBEI ATOMICE”

-Domnule Mihailovici, ce se întâmplă cu Rusia? Ce se întâmplă cu Moscova?  Ce se întâmplă cu marele popor rus? Vedem un Guvern  Rus așteptând înfrigurat ca Uniunea Europeană să ridice sancțiunile economice impuse Rusiei, vedem o Armată Rusă inertă nereacționând în nici un fel la provocările externe, vedem un popor rus care până ieri făcea istorie și care azi a intrat într-o fundătură a istoriei.

      -Trăim într-o lume a competiției supreme: războiul. Guvernul Rus pare să ignore această realitate. El se declară iubitor de pace și propune ca soluție a oricărui conflict calea dialogului.

    -Dar poate că are dreptate.

   -Nu are. Statul rus însuși este un produs al războaielor (clasice, reci sau economice) purtate de predecesorii dlui Putin din ultimele treisprezece secole. Dacă Stalin ar fi căutat să facă față atacului lui Hitler din 1941  ”pe calea dialogului” în loc să mobilizeze națiunea pentru luptă, azi n-ar mai fi pe lume nici un rus. Nici măcar dl Putin.
Omul este o specie agresivă și sângeroasă. Latinii au spus: ”Omul este lup pentru om”.
Supraviețuim ucigându-i pe alții sau înfruntându-i pe cei care vor să ne ucidă. Nu  noi am ales asta. Natura ne-a făcut așa. Trăim într-o lume a lupilor în care nu ai decât două posibilități: să ataci mușcându-i pe alții sau să te aperi mușcându-i pe cei care te mușcă și nu te lasă ca să trăiești.
A încerca să faci altfel înseamnă să ignori un milion de ani de istorie și să pui sub semnul întrebării evoluția umanității.

    -La ce vă referiți când spuneți ”a încerca să faci altfel?”

    -La faptul că rușii nici nu atacă, nici nu se apără ci evită la nesfârșit orice confruntare. Fuga nu a soluționat nici un conflict niciodată. Vine un moment când ești încolțit și nu mai ai unde să fugi. Și atunci riști să intri în istorie în cel mai degradant mod posibil: ca Saddam Hussein sau ca Gaddafi.
În Donbas voluntarii naziști ucrainieni au omorât mii de ruși (inclusiv femei și copii), familii întregi de ruși au fost executate de bandele naziste și aruncate în gropi comune. Ucrainenii fanatici din vest au comis genocid în Donbass. Au distrus satele și orașele rușilor din Donețk și Luhansk. Totul s-a petrecut practic sub privirile Armatei Ruse care staționa la frontieră și care a luat act cu nepăsare de aceste crime.
Știți care au fost reacțiile Kremlinului la toate acestea? Președintele Putin a declarat solemn: ”Noi suntem interesați ca Ucraina să fie un stat puternic și stabil”.
Naziștii ucrainieni au dărâmat în tot sud-estul Ucrainei monumentele rusești, statuile lui Lenin, au ars bisericile ortodoxe, au interzis limba rusă, au dezlănțuit împotriva rușilor o prigoană cum nici în 1942 nu au dezlănțuit. Au defăimat credința rusă și poporul rus. Au interzis posturile de televiziune și radio, au năvălit în Ambasada Rusă de la Kiev și au spart geamurile ambasadei, au dat jos drapelul rus și l-au terfelit târâindu-l prin noroi.
Președintele Putin și comandanții Armatei Ruse au luat act de toate acestea și au declarat solemn: ”Noi suntem interesați ca Ucraina să fie un stat puternic și stabil”.
Dar nu poți să ai ca șef al statului rus  astfel de ”interese” și nu poți să dai astfel de declarații  când Ucraina scuipă Rusia, cere aplicarea de lovituri nucleare asupra Rusiei și vrea să ridice între ea și Rusia un zid de trei mii de kilometri lungime și de zece metri înălțime.
Dar hai s-o luăm altfel. Uitați-vă la problema gazelor. Rusia a furnizat gaze naturale Ucrainei în valoare de peste cinci miliarde de euro și Ucraina nu a plătit Rusiei nimic. Dar nici nu are de gând să plătească.
Cu toate acestea, Rusia este dispusă să furnizeze în continuare Ucrainei gaze, chiar dacă Ucraina nu-i plătește nimic.

-Asta e prostie la pătrat…

-Aici nu e vorba de prostie. Este vorba de lipsă de civilizație. Trăim într-o lume în care există niște reguli foarte precise de conviețuire. Există reguli clare de comerț. Vrei o marfă ori un serviciu, scoți banii și plătești. Asta e regula. Nu poți să disprețuiești astfel de legi. Dacă ignori o astfel de regulă și furnizezi unui client gaze naturale gratis înseamnă în primul rând că ești departe de civilizație, înseamnă că habar n-ai de comportamentul civilizat și că nu ai ce căuta în lumea modernă. Adică te autoexcluzi din rândul statelor civilizate. Pricepi? Abia în al doilea rând vine vorba de ce-ai zis tu.

-Adică de prostie…

-Tu ai spus-o, nu eu.

 -Să înțeleg că Rusia trebuia să declare război Ucrainei?

-Eu nu sugerez nimic. Eu sunt un simplu observator. Eu observ cum Rusia a ajuns azi bătaia de joc a unor țări microscopice ca Letonia, Estonia, Georgia, Moldova, sau a unor țări ceva mai mărișoare precum Ucraina, a cărei suprafață reprezintă exact 3% (trei la sută) din teritoriul Federației Ruse.
Sfidarea acestor țărișoare a atins cote inadmisibile. Ele au trecut demult orice linie roșie. Dar Kremlinul nu reacționează în nici un fel.
Ucraina pur și simplu îi extermină sistematic pe rușii din Donbass și Rusia n-are nici o reacție, ceea ce este foarte grav.
În termeni militari acest comportament are un nume pe care eu nu vreau să-l rostesc aici, dar un astfel de comportament  va avea consecințe ireversibile pentru viitorul Rusiei.
Kremlinul este depozitarul mândriei ruse. Răspunde de onoarea și de securitatea poporului rus. Și ce face el cu această onoare și cu această securitate a poporului rus?

-Eu nu am înțeles altceva, domnule Mihailovici.  Imnul Rusiei este fostul imn comunist al URSS. Cetățenii ruși își vorbesc între ei cu ”Tovarășe” ca pe vremea comunismului. Partidul Comunist al Federației Ruse este al doilea mare partid politic din Rusia după partidul socialist centrist ”Rusia Unită” al lui Putin. Învățământul privat este interzis în Rusia, cenzura ziarelor funcționează, serviciul militar este obligatoriu, instituțiile de învățământ sunt obligate să găsească locuri de muncă studenților și să-i repartizeze conform pregătirii fiecăruia. La fel ca-n comunism. La parăzile militare Armata Rusă defilează cu steagurile roșii ale URSS cu secera și ciocanul pe ele. 
    Și totuși Federația Rusă este condusă de oligarhii ruși, stăpâni a mii de miliarde de euro și care dețin toată puterea și tot capitalul rus, plus o mare parte din industrie: fabrici, supermarketuri, mine etc.
    Spuneți-mi acum, dle Mihailovici: ce fel de țară este Rusia? Că eu nu știu. Este un stat socialist sau un stat capitalist?

-Păi asta e buba, ca să zic așa. De două decenii Moscova și Putin  pendulează între sistemul capitalist european și modelul socialismului chinez fără să se hotărască în ce parte să apuce. Așa că Rusia oscilează între cele două sisteme.
Această balansare însă tinde să se prelungească la infinit și supune Rusia și poporul rus unor tensiuni infernale. Poporul rus nu știe azi dacă trăiește în capitalism ori în socialism.
Această nehotărâre a Rusiei de a adera la unul dintre cele două blocuri este de fapt o fugă a lui Putin de cei doi poli de putere chinez și american. Putin vrea să-și construiască propriul pol de putere mondială. Adică să facă din Rusia un al treilea pol de forță.
Dar planeta este mică, nu mai e loc pentru al treilea pol de forță și nu există alternative în afara celor două sisteme deja consacrate. Fuga de americani înseamnă automat apropiere de chinezi și fuga de chinezi înseamnă o apropiere de americani. Înțelegi ce vreau să spun?

    -Înțeleg perfect.

    -Ei bine, asta e politica lui Putin. El o numește centrism. Se îndepărtează doi pași de capitalism (Europa și  SUA) și constată că de fapt s-a apropiat doi pași de comunism (de China).
Atunci o ia de la capăt cu fuga, alergând de acolo-acolo și încercând să-și facă propriul pol de putere, adică să facă din Rusia al treilea sistem al lumii.
În acest scop Putin cheltuie resurse fantastic de mari ale poporului rus pentru a ține în picioare niște instituții-fantomă: CSI (Comunitatea Statelor Independente), BRICS, OCS (Organizația de Cooperare de la Șanhai), URB (Uniunea Rusia-Belarus), UEA (Uniunea Euro-Asiatică) și altele pentru ca să dea impresia că face concurență SUA și UE.
Pur și simplu Rusia este secătuită de bani și resurse pentru ca astfel de uniuni fanteziste să stea în picioare. Dar ele satisfac doar ambițiile imperiale ale Kremlinului. Sunt inutile, costisitoare, vulnerabile,  suprapolitizate și uneori de-a dreptul absurde.
De exemplu Ucraina urăște de moarte Rusia și deja este membră a UE și asociată a NATO. Dar tot  Ucraina este (alături de Rusia) și membră CSI, organizație  care luptă împotriva UE și împotriva NATO.
Iar Kremlinul admite o astfel de bizarerie și spune: ”Foarte bine. Noi acceptăm ca Ucraina să fie membră a UE și membră a NATO, dar îi cerem să fie și membră a CSI”.
Exact același lucru se întâmplă cu Republica Moldova care a aderat deja la UE și urmează să adere la NATO, dar Rusia insistă să rămână și membră a CSI.

-Dar e absurd! Nu poți să fii și aliat al NATO și dușman al NATO în același timp!

-În concepția Kremlinului se poate! Și să-ți spun și de ce se poate. Dacă Ucraina și Moldova pleacă din CSI atunci CSI se transformă într-un strigoi și Rusia va trebui să bage în strigoiul ăsta de trei ori mai mulți bani ca să-l poată umfla și mai tare ca să-l  arate lumii.
Dar  dacă Federația Rusă va continua să pompeze bani în aceste instituții fanteziste, ea va intra în faliment și se va prăbuși așa cum s-a prăbușit URSS.

-Totuși China este prezentă în câteva din aceste instituții pe care le-ați  enumerat.

-Singurul scop pentru care China este prezentă alături de Rusia în BRICS, în UEA, în OCS (Organizația de Cooperare de la Șanhai) sau în alte  asociații fanteziste de asemenea alură este că ea încearcă să facă Rusia să priceapă că singura cale de supraviețuire pentru poporul rus este sistemul politic chinez.
Chinezii încearcă din răsputeri să și-i apropie pe ruși și să facă un bloc comun cu ei. De aceea se bagă în toate ”caprițiile” astea rusești și se prefac interesați de ele. Chinezii încearcă să-i facă pe ruși să meargă alături de ei în tabăra lor.

-Și dacă nu vor reuși?

    -Atunci chinezii îi vor abandona pur și simplu pe ruși. Și momentul acela nu este departe, fiindcă deja chinezii sunt un popor pragmatic și s-au săturat de jocul duplicitar al rușilor.
După ce Armata Rusă participă la exerciții militare alături de forțele NATO, ea participă la exerciții militare alături de Armata Chineză.
Putin le spune militarilor chinezi ”tovarăși”, iar militarilor NATO le spune ”partenerii noștri din NATO și colaboratorii noștri”.
După ce Moscova  încheie contracte pentru schimburi comerciale de patruzeci de miliarde de dolari cu firmele occidentale din SUA și UE, Putin semnează  contracte de schimburi comerciale cu China. Tot de patruzeci de miliarde de dolari.
După care dl Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei dă fuga și se întâlnește cu secretarul de stat al SUA și-și  ”exprimă speranța” că relațiile Rusiei cu SUA și cu UE se vor îmbunătăți și schimburile comerciale vor crește la un trilion de dolari, iar dl Putin dă fuga la Beijing și vorbește cu Xi Jinping să submineze dolarul USA, să-i scoată pe americani de pe piața bancară, iar schimburile comerciale între Rusia și China să se facă doar în ruble și yuani.
Un astfel de comportament este departe de acel realpolitik pe care-l practică SUA și China și nu numai că stârnește suspiciunile celor doi poli de putere față de Rusia, dar trezește și aversiunile celor două sisteme față de ruși.
În curând Vladimir Putin va epuiza combustibilul unei astfel de politici și va decredibiliza complet Rusia.
Zgâlțâită permanent și trasă în direcții opuse,  neștiind unde vrea să ajungă (în socialism sau în capitalism), Rusia va sfârși prin a se prăbuși. Deja, după sancțiunile economice pe care i le-a aplicat UE, Rusia este epuizată ca un bivol despărțit de turmă. ”Haita” adversară știe asta și o urmărește îndeaproape așteptând momentul ca bivolul rus să cadă la pământ, iar ea să se repeadă asupra lui și să-l sfâșie.

    -Totuși, Putin rezistă.

   -Rezistă pentru că beneficiază încă de resursele imperiale moștenite de la Stalin și de la URSS. Rusia mai are arma atomică. Kremlinul se mai acunde încă pe după bomba atomică. Lumea știe că Rusia este o superputere. Dar Rusia a făcut lucruri prin care s-a descalificat ca superputere.

    -Explicați.

    Rusia a evitat până acum confruntarea directă cu ”haita” care o urmărește pas cu pas aruncând rând pe rând în gura ”lupilor” toți aliații pe care i-a avut. Și a făcut-o într-un mod necaracteristic poporului rus.
Să ne amintim de ultimul președintele al RDG, Eric Honecker, un german devotat URSS și comunismului  până în adâncul inimii.
Când RDG s-a prăbușit în 1989, Eric Honecker a fugit (firește!) la Moscova și a cerut azil politic în Rusia, dar Rusia l-a refuzat. L-a umilit și l-a alungat ca pe un câine. KGB-ul l-a somat să părăsească imediat Moscova sub pretextul că Rusia nu vrea să strice relațiile cu UE.
Un astfel de gest, din partea unei superputeri față de un aliat a stârnit multe semne de întrebare.
Abia atunci a pierdut Rusia întreaga ei influență în Europa de Est. Dacă până atunci mai existau încă sau nu șovăieli, din acel moment toate țările est-europene au abandonat Rusia. Atunci s-a rupt România de Rusia, deși Ion Iliescu este prorus. Dar el a intuit corect că Rusia postcomunistă devenise un imperiu canibal care-și devora aliații.  Rusia și-a sacrificat cu sânge rece toți aliații din Europa de Est (inclusiv pe Ceaușescu).
Dar Rusia nu s-a oprit aici. L-a sacrificat fără milă pe Saddam Hussein și nu a ridicat nici un deget atunci când Irakul a fost atacat, deși Saddam era un prieten și un partener al Rusiei.
Rusia i-a aruncat ”în gura lupilor”, rând pe rând, pe toți aliații ei tradiționali din Asia și Africa, a abandonat Egiptul, Tunisia, Cuba, Vietnam, Libia, Afganistan, Etiopia, Angola etc.
Rusia a abandonat Serbia și l-a sacrificat fără milă pe Miloșevici numai pentru a se pune bine cu NATO care a bombardat Iugoslavia până a făcut-o praf. Adevărații ucigași ai lui Miloșevici au fost rușii.
Când Occidentul a dat semne că vrea să pună mâna pe Libia, atunci Rusia a fost prima care a sărit ca să-i dea la cap lui Moammar Gaddafi după ce acesta transformase practic Libia într-o colonie rusească.
În anul 2011 colonelul Gaddafi s-a întâlnit cu Mihail Marghelov, trimisul Rusiei și i-a spus acestuia că dacă Rusia îi acordă azil el este gata să vină în Rusia cu familie cu tot.
Rusia a respins cu răceală cererea de azil a lui Gaddafi și la Soci, în 4 iulie 2011, Guvernul Rus a informat cu slugărnicie NATO despre acest lucru.
Mai mult decât atât, în Consiliul de Securitate al ONU reprezentantul Rusiei a votat rezoluția ONU și a fost de acord ca Libia să fie atacată și bombardată de SUA și de aliați.
NATO a felicitat Rusia, iar SUA și aliații europeni au demarat bombardarea Libiei. În acel moment Rusia era condusă de Dmitri Medvedev ca președinte și premier era Vladimir Putin.
Gaddafi s-a trezit izolat și blocat în propria țară după ce o viață slujise socialismul și Rusia căreia îi plătise mii de miliarde de euro pentru armament, tehnică de luptă și pentru instruirea în Rusia a ofițerilor libieni și a personalului administrativ din Libia etc.
Drept mulțumire, Rusia în alianță cu NATO l-au răsturnat pe Gaddafi de la putere. Din punct de vedere al realității istorice, adevărații asasini ai lui Gaddafi sunt Medvedev și Putin.
Federația Rusă a săvârșit atunci un act de trădare fără precedent, pe față, absolut degradant.  Chiar Gaddafi a spus asta înainte să moară. După patru luni de război, la ceremonia de îngropare a civililor libieni morți în bombardamentele de la Tripoli, colonelul Gaddafi a spus: ”De patru luni țara noastră, Libia, este bombardată cu sălbăticie și nimeni din comunitatea internațională nu spune nimic. Marea Rusie, nădejdea și speranța noastră, unica și Puternica Rusie care ia apărarea celor slabi, de data asta tace și ea. O, ce dezamăgire!”
Mohammad Najibullah, ultimul președinte comunist al Republicii Democrate Afganistan, aliat devotat al rușilor a fost răsturnat de la putere în 1992 și s-a refugiat în sediul Națiunilor Unite de la Kabul, de unde a cerut sprijinul rușilor. Rușii au refuzat să-i acorde protecție și practic l-au predat în mâinile muhajedinilor care l-au dezbrăcat în pielea goală și l-au castrat pe viu în Piața Publică din Kabul, apoi l-au atârnat în ștreang în timp ce din rândurile mulțimii priveau și agenții Moscovei.
Astăzi Rusia se plânge că lumea este rusofobă. Bineînțeles că este rusofobă, dar cauza o constituie chiar clasa conducătoare rusă.

    -Totuși există state în UE care nu sunt rusofobe. De exemplu Ungaria lui Viktor Orban este o bună prietenă a Rusiei.

      -Nu știu ce va face Rusia pe viitor și dacă se va schimba, dar la ora actuală pentru Rusia prietenia este o noțiune golită de orice sens.
Dacă Parlamentul Europei îl anunță mâine pe Putin că UE ridică sancțiunile economice cu condiția ca Rusia să rupă relațiile cu Ungaria, mâine Moscova nu numai că rupe orice relație cu Ungaria, dar îl aduce pe Orban legat fedeleș și cu căluș în gură și-l pune pe biroul președintelui Parlamentului UE. Atâta valorează în ochii Rusiei prietenia cuiva.
Rusia de azi nu mai are scrupule. Ea practică o conivență cu adversarii ei.  Următorul act de trădare al Moscovei va fi trădarea Siriei. Moscova îl va trăda și-l va arunca în curând ”în ghearele lupilor”  pe Bashar al-Assad, care a rămas ultimul prieten al Rusiei.
Cu Bashar Assad Rusia va reuși performanța de a fi unicul stat din istorie care și-a trădat toți aliații și i-a dat pe mâna dușmanilor lor.
Și este păcat că Moscova a ajuns aici. Un astfel de comportament nu stă în firea și nici în tradiția poporului rus. Poporul rus e un popor nobil, cu suflet mare, devotat aliaților. Un astfel de comportament  nu-l caracterizează.

   -Ce părere aveți despre Novorusia și despre republicile populare din estul  Ucrainei ?

   – După ce și-a trădat toți aliații externi, Kremlinul a trecut la trădarea propriului popor, adică la trădarea poporului rus (deocamdată poporul rus din Ucraina). Rușii din Ucraina de Est au fost încurajați de Moscova să se revolte contra Kievului, după care Rusia i-a abandonat brusc, după rețeta de succes folosită în cazul lui Gadaffi.

   -Care este motivul?

     -Vladimir Putin ține cu tot dinadinsul să demonstreze Europei și SUA că Armata Rusă iubește ”pacea și propășirea între popoare” și că de dragul păcii este gata să facă orice, inclusiv să se uite indiferentă cum sub ochii ei sunt masacrați copiii ruși din Donbas și mamele acestora.

 -Și Tratatul de la Minsk?

  -Este trădarea de către Moscova a celor opt milioane de ruși din Donbass. Kremlinul a trădat tot ce se putea trăda și acum trădează poporul rus și se ascunde în spatele bombei atomice. După ce i-a ridicat pe rușii din Donbass la luptă contra Kievului sub lozinca refacerii statului Novorusia, Moscova i-a oprit la Mariupol și le-a ordonat să lase jos armele.
După aceea i-a silit pe reprezentanții Novorusiei să se prezinte la tratative la Minsk pentru ca să încheie pace cu ucrainienii.
Asta pentru ca Moscova să demonstreze Europei și SUA că ea poate face în Ucraina ce vor mușchii ei.
Kremlinul a uitat că pentru suveranitatea Donbassului au murit mii de ruși, au fost distruse sate și orașe, și-au pierdut viața copii, femei. Pur și simplu a ordonat Armatei Novorusiei să se oprească și să lase jos armele.
Consecințele au fost teribile. Rușii din Ucraina și-au dat seama că au fost trădați de Moscova și au părăsit Milițiile Populare. Voluntarii internaționali comuniști care se înrolaseră și ei sub steagurile Novorusiei au mirosit manipularea și au șters-o urgent în patriile lor.
Azi Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk au guverne , dar nu mai au armate. Mai bine zis au armate cu rol decorativ. Și Kievul știe asta și în curând Armata Ucrainiană ar putea ocupa și desființa cele două republici.

-Dar în cele două republici vor fi alegeri peste câteva zile.

-Da. Pe 2 noiembrie. Nu va veni nimeni la alegeri. Populația rusă din Donbass știe că a fost sacrificată pe altarul ambițiilor Moscovei. Alegerile vor fi o mascaradă orchestrată de Kremlin.

 -Și dacă Milițiile Republicilor Donețk și Lugansk intrau în Mariupol acum o lună?

-Atunci Putin ar fi scris istorie cum n-a mai scris nimeni în lume de două secole. Ar fi fost cel mai mare om politic al lumii de la Napoleon încoace. Din Mariupol diviziile Milițiilor Populare ar fi ajuns în două săptămâni la granița cu Transnistria și ar fi cucerit toată Ucraina de Sud-Est. Luaseră un asemenea avânt că nu mai puteau fi oprite.
Noi, românii, am fi avut azi graniță comună cu un nou stat socialist: Novorusia, stat cu o suprafață de 300000 de kilometri pătrați și cu o populație de cel puțin 20 de milioane de locuitori, ruși.
Dar nu pentru asta ar fi fost Putin cel mai mare om politic ci pentru că în felul acesta s-ar fi trasat precis și irevocabil granițele dintre Rusia și Uniunea Europeană. Acest război ar fi adus pacea definitivă în Europa.  Ucraina, pe jumătate din cât este acum, ar fi trecut definitiv și fără tulburări în partea europeană și ar fi ajuns acolo unde și-a dorit, dar fără ruși.
În Europa ar fi început o eră a păcii care ar fi durat cel puțin un veac. S-ar fi numit ”Pacea lui Putin”.

-Dar n-ar fi reacționat NATO, SUA, UE?

-Nu. Nu s-ar fi întâmplat nimic. Ar fi existat, desigur, o intensă gimnastică verbală a politicienilor în Congresul SUA, în Parlamentul Europei, s-ar fi vânturat belicoase multe avioane ale NATO prin vestul Ucrainei și ar fi avut loc multe exerciții navale ale NATO pe marea Neagră, dar cam atât. N-ar fi sărit nimeni la bătaie. NATO este mult mai realistă decât crede lumea. NATO știe foarte bine că granița între Europa și Rusia este Niprul. O eventuală fixare a zonelor de influență și ocuparea de către Rusia a sud-estului Ucrainei ar fi adus în sfârșit stabilitate blocurilor militare adverse și ar fi adus mult dorita pace între Rusia și Occident.

-Totuși  Armata Ucrainiană ar fi ripostat.

-Armata Ucrainiană este mai mult de jumătate alcătuită din ruși. Dacă Armata Rusă ar fi intrat în Ucraina, jumătate din Armata Ucrainiană ar fi trecut de partea rușilor. Armata Ucrainiană a așteptat cu sufletul la gură intrarea Armatei Ruse în Ucraina. Nu ar fi tras un singur glonț. S-ar fi alăturat imediat rușilor.
Din păcate pentru el și pentru Rusia, Vladimir Putin nu s-a ridicat la înălțimea cerută de cursul evenimentelor, nu a ocupat sud-estul Ucrainei și nu a legitimat Novorusia. Dimpotrivă, a pus republicile Donețk și Lugansk într-o situație extrem de delicată.

-Vor dispare aceste republici?

-Este posibil ca să dispară, este posibil ca să nu dispară. Dar nu acest lucru este important. Important este ca ele să fie legitime.

-Și nu sunt?

-Legitimitatea acestor republici  este dată de fidelitatea cu care conducătorii lor transpun în practică angajamentul pe care și l-au luat față de popor pe timpul referendumurilor populare, atunci când Donețk și Lugansk s-au autoproclamat republici.
Cele două republici își iau legitimitatea din  puterea cu care le-a investit poporul în urma referendumurilor din primăvară. Donețk și Lugansk s-au autoproclamat state suverane în urma unor referendumuri. Cei care au inițiat acțiunea de desprindere de Ucraina au prezentat poporului la referendumuri un program.
Conform acestui program cele două state urma să devină state antioligarhice și republici populare de orientare socialistă, cu piață deschisă după model chinezesc (adică deschise inclusiv inițiativei private).
Noile republici populare urmau să se unească și să elibereze toată Ucraina de sud-est care urma să devină un stat socialist modern numit Novorusia, după model chinez, în care puterea să aparțină poporului și dreptul la inițiativă privată să fie respectat.
Acesta a fost programul pe care l-a votat populația prorusă la referendum și nu altul. Pentru acest program au murit mii și mii de ruși din Donbass, pentru acest program ei au dus război o jumătate de an, pentru asta au ajuns satele și orașele lor ruine.
Din păcate, până la această oră nimic din acest  program nu a fost pus în practică în Donbass, fiindcă Rusia s-a opus.
Dar orice abatere de la acest program aruncă în ilegitimitate cele două republici, le transformă în organizații teroriste, conduse de grupuri  care au venit la putere fraudulos, mințind poporul.
Abaterea celor două republici de la calea socialistă  dă dreptul Kievului de a interveni prin forță militară asupra lor, fără ca Rusia să aibă dreptul de a se opune.
Abaterea Donbassului de la calea socialismului modern și oprirea extinderii Novorusiei înseamnă trădarea celor care au votat la referendum și înseamnă anularea automată a referendumului prin care cele două zone s-au autoproclamat republici. Asta permite Armatei Ucrainei să intre cu forța în Donețk și Lugansk și să desființeze republicile.

-Și o vor face?

-Este foarte posibil s-o facă. Vor avea tot dreptul.  Dacă un grup de inși ar cere de la statul român concesionarea a două hectare de teren pentru a înființa acolo un spital și ei ar ridica în loc de spital o biserică satanistă, atunci Guvernul României nu ar trimite Jandarmeria să-i evacueze? Nu le-ar anula aprobările? Nu i-ar scoate de acolo cu forța?

-Bineînțeles.

   -Ei, exact asta se întâmplă cu cele două republici populare Donețk și Lugansk. Ele și-au justificat autoproclamarea față de Kiev prin faptul că poporul vrea să se elibereze de oligarhia ucrainiană și să facă economie socialistă. Și Kievul a zis: ”Bine! Dacă vreți socialism, atunci faceți socialism!”.
Dar iată că republicile acestea se eliberează de oligarhia ucrainiană, dar nu fac deloc socialism,  își formează propria lor oligarhie (de data asta oligarhie rusă)  care începe să pună mâna pe minele de cărbune și aur din Donbass, pe fabricile și resursele poporului și totul începe să semene cu o escrocherie, cu un joc piramidal căruia i-au căzut victimă zece milioane de ruși din Ucraina. Așa că Armata Ucrainiană va fi obligată să treacă în forță la desființarea celor două republici.

-Dar există Acordul de la Minsk pe care Ucraina l-a semnat.

-Ucraina n-a semnat nimic. A semnat fostul president ucrainian Kucima, al cărui autograf nu valorează nimic. Dimpotrivă, Ucraina n-a recunoscut niciodată cele două republici și n-a recunoscut nici anexarea Crimeei.

-Ce ar însemna desființarea republicilor populare Donețk și Lugansk?

-Desființarea celor două republici populare ar însemna pentru Kremlin ceea ce a însemnat pentru Saddam Hussein pierderea emiratului Kuweit pe care-l ocupase.
Desființarea Republicii Populare Donețk și a Republicii Populare Lugansk poate însemna prăbușirea Rusiei și sfârșitul actualului regim de la Moscova. Totul este posibil acum.
Nu este exclus chiar ca președintele Putin să fie judecat la Haga pentru crime de război.  Nu este exclus chiar ca ONU să forțeze Rusia să retrocedeze Crimeea statului ucrainian. Nu este exclus ca NATO să intre în Rusia ori să bombardeze Moscova acuzând-o de amestec în treburile interne ale altui stat și de complot împotriva suveranității unui stat independent. Pentru că Rusia va fi silită în curând să se amestece în afacerile interne ale Ucrainei

-Cum este posibil așa ceva?

-Simplu. Rusia a deturnat Novorusia (republicile populare Donețk și Lugansk) de la drumul lor socialist. Le-a interzis să naționalizeze mine, fabrici, uzine, ferme, le-a interzis să facă o bancă a poporului și să aibă armate populare. Așa că respectivele republici nu au la ora actuală nici un fel de resurse pentru a-și plăti funcționarii și armatele decorative pe care (încă) le mai au, nu au bani să plătească profesorii, doctorii, pensionarii etc. Ele trăiesc doar din sprijinul acordat de Moscova. Dar sprijinul acordat de Moscova este o greșală gravă. Înseamnă încălcarea legilor internaționale de către Moscova. Înseamnă amestecul Moscovei în treburile interne ale altui stat cu intenția de a-l destabiliza. Iar asta îndreptățește ONU să intervină asupra Rusiei.

-De ce a oprit Moscova republicile Donețk și Lugansk din drumul lor către socialism? 

-Din mai multe motive. În primul rând pentru că Rusia nu vrea să apară în ochii Occidentului că încurajează revenirea socialismului. În al doilea rând Moscova urmărește să-și instaleze proprii oligarhi în Donbass și să pună mâna pe minele metalifere și de cărbuni, pe combinatele metalurgice și pe uzinele de armament din Donbass.
Când se va întâmpla asta, atunci comunitatea internațională va ataca Rusia. Și chiar dacă nu se va întâmpla această grozăvie, prăbușirea Rusiei va fi iminentă. Și va fi catastrofală. Odată cu moartea republicilor populare Donețk și Lugansk, Federația Rusă își va pierde orice urmă de credibilitate pe plan internațional. Va deveni un stat-paria. Vor exista state care nu vor mai suporta pe teritoriile lor nici măcar ambasade ruse. Tot ce a câștigat în prestigiu statul rus în ultimele trei secole vor pierde președintele Putin și Armata Rusă într-o săptămână. Asta va însemna desființarea republicilor populare din Donbass.

-De ce se teme președintele Putin atât de tare de sancțiunile economice ale Uniunii Europene?

-Fiindcă după 1992, după așa zisa ”răsturnare a comunismului”,  Rusia, scuză-mi expresia, a pus botul la valuta europeană, elitele ruse au pus mâna pe averile statului și au fugit cu ele în Occident, iar poporul rus, eliberat de disciplina muncii socialiste, s-a dedulcit la trândăvie.
Peste 70% din veniturile la bugetul Rusiei provin din exportul de gaze naturale,  petrol, cărbune, diamante și arme. Asta înseamnă că țara nu mai produce nimic și trăiește din ce scoate de sub pământ.
Agricultura rusă este pur și simplu în ruine. Nu mai muncește nimeni nimic. Rusia nu mai este capabilă la ora actuală nici măcar să producă laptele de vacă necesar populației. Importă aproape tot ce înseamnă hrană (inclusiv făină pentru pâine). Și este statul cel mai mare din lume: are peste 18 milioane de kilometri pătrați ca suprafață.
Gândește-te că în anii 1941-1945 Rusia a asigurat de una singură, fără să importe nimic, timp de aproape cinci ani hrana pentru cei 17 milioane de soldați care luptau pe frot, dar și hrana pentru populația rămasă acasă.
Poate nu-ți vine să crezi, dar în timpul Marelui Război din 1941-1945 URSS exporta în străinătate carne, grâne și brânzeturi. Azi Rusia cerșește hrană prin țările Americii Latine cărora le cere să-i trimită  lapte, carne și fructe. Așa a ajuns azi Rusia, o țară care are o suprafață de 18 milioane de kilometri pătrați, să se roage de alții să-i dea mâncare. Asta a însemnat pentru ruși ”eliberarea de comunism”. A însemnat dreptul de a importa totul din afară.

-Dar măcar primește din America Latină hrana cerută?

-Nu. Fiindcă Rusia nu mai are nici o credibilitate. Argentina, Brazilia etc știu că dacă mâine Europa ridică sancțiunile economice, imediat Moscova renunță la aprovizionarea din America Latină și revine la importurile din Europa. Și atunci la ce să te legi la cap fără să te doară?
Tocmai de aceea Moscova este absolut disperată și așteaptă ca UE și SUA să ridice sancțiunile economice. Rusia a devenit dependentă de mâncarea din UE și SUA ca drogatul de cocaină. Dar nu va primi nimic și o paște colapsul.

-Ce ar putea face  Rusia pentru a se salva?

    -Ce a făcut în 1941, când Stalin s-a adresat poporului și a declarat patria în pericol.
La fel dl Putin ar trebui să apară azi la televizor și să declare cinstit: ”Frați și surori, am dat de dracu᾽!”
Acesta este cel mai greu pas. După aceea totul va veni de la sine: aruncarea după gratii a generalilor și a mareșalilor care nu merită să poarte uniforma glorioasei Armate Ruse, apucarea de beregăți a tuturor oligarhilor care au dus aurul și miile de miliarde ale Rusiei în străinătate, restructurarea serviciilor de informații, invitarea Partidului Comunist al Federației Ruse să preia puterea și să trimită în China zece mii de politruci comuniști ruși pentru a se instrui acolo în probleme de management economic și politic etc.

-Vorbiți  ca un simpatizant al stângii.

-Te înșeli. Vorbesc ca un observator lucid. Vorbesc din rațiune pură. Politica, la fel ca războiul, este rațiune pură. Principiile de astăzi ale politicii moderne nu seamănă cu arta conducerii ci seamănă cu arta asasinilor ninja. Și ca să te lupți cu ninja trebuie să folosești mijloacele ninja.

Vladimir  ALEXIAN

Lasa un Comentariu

Adresa de email nu va fi afisata.

Comentariul dvs va fi supus atentiei conducerii publicatiei si va apare mai tarziu.
In caz ca va contine accente xenofobe, extremiste etc. nu va apare.

Campurile obligatorii sunt marcate cu *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Protected by WP Anti Spam