şişli escort - beylikdüzü escort - istanbul escort - escort

ȘARPELE CARE JOACĂ

CHARLES BAUDELAIRE
    (1821-1867)

     Charles Baudelaire este unul dintre cei mai mari poeți ai lumii. A revoluționat din temelii întreaga poezie franceză și europeană. Deși a murit la vârsta de 46 de ani a lăsat în urmă o operă care continuă să fascineze prin arta ei profundă și care se numește Florile Răului.
    Poetul își doarme somnul de veci în Cimitirul Montparnasse din Paris, alături de mama lui și de tatăl său vitreg, sub o placă de piatră pe care sunt depuse zilnic de vizitatori buchete de flori. Redăm mai jos câteva dintre poeziile lui: Șarpele care joacă, Unei creole, Groază plăcută, Epigraf pentru o carte osândită

 

 

 

ȘARPELE CARE JOACĂ

Leneșo, ce-adânc, aproape
Trupul tău m-aduce,
Pielea strălucind în ape
De oglinzi năuce!

Prin adâncu-ți păr (o mare
Risipind nebune
Unde, aromind hoinare
De-azur și cărbune)

Ca o navă-n zori încearcă,
Uluită foarte,
Visătoru-mi suflet parcă
Drum spre-un cer departe.

Nici amar, nici dulce n-are
Loc în ochii-ți: două
Giuvaere reci în care
Fier cu aur plouă.

Farmec pur, cum calci buimacă
De-atât ritm s-ar pare
Că un șarpe-n aer joacă
Pe-o nuia la soare.

Legeni capul de copilă
Leneș să se culce,
Pui de elefant cu-agilă
Balansare dulce.

Ți se-ntinde și se-ndoaie
Trupul ca o navă
Clătinată care-și moaie
Pânzele în slavă.

Cum ghețarii plini de furii
Ies, topiți, din maluri,
Când îți urcă apa gurii
Către buze, valuri,

Parcă beau balsamuri grele
De amar și glorii
Și-mi presară-n suflet stele
Bolțile cu norii.

      (traducere din franceză  de Ion Caraion)
 

UNEI CREOLE

În țara cu miresme și mângâieri de soare
Am cunoscut sub leasa de arbori purpurii,
De unde pică lenea pe gene-n tremurare,
O nobilă creolă cu nuri ce nu-i poți știi.

E cald și pal obrazul ei; bruna vrăjitoare
Păstrează-n mers mărire și mlădieri domnești;
Și mândră ca Diana pășind la vânatoare,
Zâmbește cu ochi siguri și calmi când o privești.

Dacă ai merge, Doamnă, în țările slăvite,
Pe țărmurile Senei și Loarei înverzite,
Frumoaso, demnă numai de feudali pereți,

Ai face ca, în taină de tânăra umbrire,
Sonete să-ncolțească în inimi de poeți
Ce s-ar târâ ca negrii, robiți de-a ta privire.
        
         (traducere din franceză de Ion Pillat)

 

 

GROAZĂ PLĂCUTĂ

”Din acest vânăt cer ciudat,
Plin, ca şi soarta-ţi, de blesteme,
Ce gânduri, om destrăbălat,
Coboară-n tine să te cheme?”

 
-Iubind tot ce-i întunecat,
Greu de-aşezat în loc şi vreme,
Eu ca Ovidiu alungat
Din raiul Romei, nu voi geme.

 

Cer sfâşiat, plin de ruine,
Mândria-mi se-oglindeşte-n tine!
Ţi-s norii dricuri care-n ele

Duc toate visurile mele
Şi în lumina-ţi prind să joace
Luciri din Iad, şi Iadu-mi place.

        (traducere din franceză Alexandru Phillipide)
 

EPIGRAF PENTRU O CARTE OSÂNDITĂ

Tu, cititor tăcut, bucolic,
Naiv și sobru om de munci,
Aceasta carte s-o arunci,
Cu tot desfrâu-i melancolic.

De nu știi slova și vorbirea
De la dibaciul mag Satan,
Arunc-o! Vei citi-o-n van
Sau îmi vei crede slută firea.

Dar dacă vrednic scormonești
Cu ochiu-n râpi adânci, de freamăt,
Citește și-ai să mă iubești.

Tu, suflet, iscodind c-un geamăt
Un rai ce deopotrivă-l vrem,
Mă plânge!… Altfel te blestem!

              (traducere din franceză de Șerban Bascovici)

Lasa un Comentariu

Adresa de email nu va fi afisata.

Comentariul dvs va fi supus atentiei conducerii publicatiei si va apare mai tarziu.
In caz ca va contine accente xenofobe, extremiste etc. nu va apare.

Campurile obligatorii sunt marcate cu *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Protected by WP Anti Spam