JUGUL DE AUR

Suntem o ţară care şi-a desfiinţat de bună voie jumătate din Armată odată cu serviciul militar obligatoriu şi plăteşte tribut unor puteri străine pentru a o proteja de un ipotetic duşman care cică ne-ar ataca dinspre  Răsărit şi care de fapt există doar în imaginaţia celor săraci cu duhul. Redescoperim în acest fel şi trăim din plin voluptatea nevolnicului de a se şti apărat de cei puternici  şi ne regăsim măreţia trecutului nostru istoric în libertatea de a ne alege astăzi stăpânii. Pământurile nu ni le mai lucrăm fiindcă aşteptăm investitori străini.

  A apărut astfel între noi una dintre cele mai odioase şi dezgustătoare categorii de cetăţeni: românul care gândeşte ca un miliardar. Este omul care îşi construieşte casă cu trei etaje pe malul râului cu bani împrumutaţi din bancă, deşi ştie că nu va ajunge nici la nivelul al doilea cu ridicarea vilei şi va rămâne şi fără casă şi fără teren.

   Trăim într-o ţară în care politicienii, elitele, funcţionărimea, aparatul poliţienesc, birocraţii şi făcătorii de legi au devenit un stup de trântori calificaţi.

     Semnalele care vin dinspre actuala UNIUNE EUROPEANĂ arată toate aceeaşi imagine dezolantă a unor oraşe pustiite de micii comercianţi şi producători, pline cu milioane de asistaţi social care trândăvesc prinşi în plasa nemiloasă a legilor care le interzic orice iniţiativă privată. Europa este întoarsă cu faţa cătr un Ev Mediu reînviat peste secole. Peste tot guvernează regi ai oţelului, ai cărbunelui, ai  mezelurilor, ai mass-media, castelul întărit al feudalului de ieri a devenit supermarketul din capătul străzii şi banca, ambele păzite de gărzi înarmate până-n dinţi. Ducii, marchizii, conţii şi baronii de ieri au devenit primarii, prefecţii şi senatorii de azi, împreună cu patronii marilor trusturi şi corporaţii transnaţionale monopoliste, iar iobagii şi şerbii (dacă nu cumva chiar sclavii) sunt sutele de milioane de angajaţi care muncesc până cad de pe picoare de oboseală. Aceasta este lumea pe care am cerut-o şi care ni s-a dat.

    Ştinţa a progresat, dar evoluţia vieţii sociale a stagnat sau chiar a regresat. Puternicele rachete intercontinentale, submarinele, avioanele de luptă şi armamentul atomic care poate şterge de pe faţa pământului popoare şi ţări întregi, scuturile spaţiale de tot felul care împart lumea în triburi economice, uriaşele forţe militare care invadează la comandă naţiuni şi ţări,  cercetarea genetică şi clonajul care deschide practic drumul către nemurire, toate acestea arată că omul a căpătat puteri cu adevărat dumnezeieşti dar sufletul lui a rămas pitic.  Politica mizerabilă care a nu urmăreşte de milenii altceva decât jefuirea sărmanului şi  deposedarea de bogăţiile naturale a popoarelor mici, legile strâmbe care-i prigonesc şi-i asupresc doar pe cei săraci şi niciodată pe cei bogaţi, ipocrizia politicienilor care strigă la unison că ei vor doar binele celor săraci, arată că pătura conducătoare a rămas la fel de mizerabilă în convingerile şi structura ei ca acum două mii de ani.

    Duşmănia de clasă şi ura de rasă îşi reiau din cursul ascendent într-o Europă a aşa zisei Noi Ordini Mondiale, nazismul înfloreşte din nou într-o societate care susţine că l-a eradicat şi ameninţarea unui nou război mondial pluteşte tot mai sumbră şi ameninţătoare peste un Pământ care se credea pacificat. Totul a ajuns de vânzare. Demenţa acumulării de averi a cuprins ca o flacără întreaga societate. Aşa cum spuneau filosofii antici latini, omul a ajuns un lup în căutare de pradă.

JUGUL DE AUR    Lumea este condusă de căpitani oculţi pe care nu-i controlează nimeni, manipularea mulţimilor a atins culmi nebănuite. Graniţele desfiinţate grăbesc marea dezrădăcinare a omenirii sărace, sute de  milioane de oameni cutreieră lumea dintr-o amrgine în cealaltă fără scop şi ţel, obiceiurile sunt pierdute, tradiţiile uitate, valorile respinse în favoarea nonvalorilor, voievozii cei vechi din istorie ne privesc cu un zâmbet ironic. Milioane de adolescenţi cu părinţi miliardari se trezesc peste noapte proprietari de bănci, fabrici şi corporaţii, în timp ce milioane de tineri geniali care au terminat universităţi de prestigiu se trezesc şomeri şi duc o viaţă de mizerie. Şi în tot acest timp ideologii capitalismului nu obosesc să ne vorbească până la leşin despre egalitatea de şanse a tinerilor din diferite clase sociale şi despre meritocraţie. Care de fapt nu există!

     Lunecarea înapoi pe panta civilizaţiei  către o nouă epocă de regres a omului este abil mascată de aparenţa de libertate, fiecare servitor având iluzia că este propriul său stăpân, deşi nu este. Tot ceea ce vedem acum în Europa seamănă cu vechile invazii barbare. Puterea economică a ajuns sabia ucigaşă din mâna invadatorului sălbatic  şi ideologia lui jugul de aur  în care ne băgăm grumazurile cuprinşi de extaz.

                                                             Ioan P. POPA

Un comentariu - JUGUL DE AUR

  1. Vivian :

    Foarte bun articolul. Plin de adevaruri!
    La multi ani, de Sf. Ioan!!!

Lasa un Comentariu

Adresa de email nu va fi afisata.

Comentariul dvs va fi supus atentiei conducerii publicatiei si va apare mai tarziu.
In caz ca va contine accente xenofobe, extremiste etc. nu va apare.

Campurile obligatorii sunt marcate cu *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Protected by WP Anti Spam